Oameni cu filme la cap

În minuscula lume a proiectelor sau a birourilor mici, oamenii pur si simplu nu se pot abține să nu ajungă apropiați într-un fel sau altul. Se formează prietenii sau antipatii, cei antipatizați sunt eliminați din cerc, cei prea simpatizați sunt invitați la o aniversare, unii se cuplează spre totala lor nebunie, iar alții încep să povestească lucruri care sunt la granița a ceea ce e privat. Asta ne face până la urmă umani, nevoia socială fiind în topul nevoilor creierului pe lângă supraviețuire și reproducere, iar când o treime din zi e petrecută alături de un grup atunci împrietenirea devine ceva firesc. Dar cum toți suntem un pic diferiți ceea ce numim privat diferă tot un pic de la unii la alții. Pentru unii faptul că vor fi tați este considerat privat și nu e povestit decât când aleargă spre spital, pentru alții faptul că sunt într-o relație e ceva privat, iar pentru alții nici ce tipi agață pe Tinder nu e neapărat privat. Cu certitudine, privat este cât câștigă fiecare. Asta e subiect tabu.

Nu știu dacă știți, dar printe noi circulă oameni care reușesc să traducă instant cuvintele în imagini. Imaginația lor vizuală, probabil exersată prin citit excesiv, deși bunica le tot spunea să nu mai citească că își strică ochii, este atât de eficientă că pot să vadă practic ORICE în fața ochilor.

Ai zis nonșalant la prânz că vrei să mai faci un copil. Puf, ei te-au văzut făcând asta, cu decor, cu detalii, cu tot ce vrei tu. Ai povestit cum ți-a cusut doctorul tăietura. Puf, te-au văzut plin de sânge, urlând și tăvălindu-te în dureri. Ai zis afectat că soția ta are probleme de alăptat. Puf, ei au văzut efectiv cum soția ta se chinuie să îi văre sânul în gură ălui mic. Luați orice exemplu vreți și îl vor transforma în filme care le rulează în cap și vrând nevrând filmul rămâne în cap și se tot întregește și de fiecare dată când vă vede filmul va fi și el acolo și va fi foate real.

Oamenii ăștia umblă printe noi. În echipele noastre. M-am gândit numai să vă deschid ochii. Numa așa, poate cunoașteți vreunul și nu știți de ce rămâne câteodată blocat câteva secunde când povestiți ceva ce ar putea crea foarte multe imagini interesante.

Chiar, voi aveți discuții în echipe cu ce ar trebui să rămână privat? E subiect de regulă de echipă? Vă afectează cu ceva că știți prea multe despre colegii voștri?

 

 

 

 

Dă-ți cu parerea

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s