To be or not to be a project manager – Continued

Am citit la Bogdan Dragotoiu articolul To be or not to be a Project Manager și mi-a plăcut, scurt și la obiect, omul are dreptate, numai că nu pot să nu adaug pe listă două puncte miciii dar care fac multicel:

  • Să poată lua o problemă complexă, să o facă bucățele și o transforme într-un plan care să conțină atât aspecte de execuție cât și de comunicare sau nevoi de training sau de marketing intern. Am văzut colegi foarte organizați, care după ce au un plan reușesc să îl urmeze excelent, dar au mari dificultăți în a lua un haos și a crea un plan de a-l transforma într-o pajiște cu floricele galbene.
  • Să poată face slalom prin organizația clientului, să își înțeleagă partenerii vizibili și pe cei ascunși după perdelele de politică murdară ale organizației și să reușească să fie respectat de ei. Organizația clientului, aia unde se decid lucruri la aparatul de apă sau la țigară și tu habar nu ai că lui Gigel de la IT îi e frică că își pierde jobul din cauza ta, e aia care îți va pune bețe în roată la fiecare pas din proiect.

No, mie astea două mi se par glazura și figurinele de pe tortul unui PM, fără ele te descurci, dar cu ele iese petrecerea Oau.

Grele. Mie mi se par grele.