Răciți și nedespărțiți

Trecem toți cu greu prin ultimele groaznice zile de răceală din sezonul toamnă-iarnă 2017-2018.

Fețe palide, muci curgând, tuse productivă, ochi jilavi și voci guturale. E absolut imposibil să nu fi atins de niciun strop de salivă, fie ea în zbor direct, fie prelinsă pe clanță, fie pe telefonul din sala de conferință, ba chiar și pe cana de fiert apă. Suntem inconjurați de atacul virusului nemernic și niciun muritor nu îi va scăpa.

În acest peisaj apocaliptic, o voce sobră, dar totuși caldă, se ridică din tranșee.

Dar de ce nu mergi acasă ca să nu îți îmbolnăvești și colegii?

Liniște. Victima se simte atacată în mod inexplicabil chiar de un apropiat de-al ei. Cum de nu înțelege mecanismul profund al omului răcit? De ce pune astfel de întrebări când răspunsul e atât de evident.

În primul rând e o simplă răceală nenorocită și el nu se lasă doborât așa ușor. Dacă ar merge la doctorul de familie ar trebui să umble și să stea la cozi și pur și simplu e prea răcit pentru asta. Dacă vrea să stea acasă fără concediu medical atunci trebuie să își ia concediu normal și nu vrea să își irosească concediul pentru o nimica toată. În plus de asta când ar reveni la serviciu ar avea așa de mult de lucru că nu se merită.

După cum vedeți, cea mai simplă cale a bolnavului de a se lupta cu un virus e să își urmeze calea zilnică și să nu își suprasolicite creierul cu alte decizii. Creierul trebuie să se lupte cu răceala și să nu se streseze cu deviații de la rutină.

Cel mai bun medicament de pe piață e să lăsați oamenii răciți să se vindece la serviciu, atâta timp cât se pot ridica din pat fără să pice leșinați lângă.