Dureri în gât revelatoare

După răceala nasoală de acum două săptămâni, am rămas cu o ușoară jenă în gât. Jena asta, o individă fără niciun pic de bună creștere, s-a transformat în ultimele trei zile în cea mai cruntă durere de gât cunoscută de mine vreodată. Închipuiți-vă că mâncați cactuși și cât îi molfăiți în gură e ok, când înghițiți e mai greu, dar după ce au trecut de amigdale se agață cu fiecare țep de pereții gâtului. Ai de capu meu. După două zile în care începeam să văd avantajele durerii în gât asupra dietei mele, azi noapte a fost și mai nasol. La cocktail s-au adăugat frisoane și febră, iar azi dimineață m-am trezit cu șmirghel în gât. Micuțul s-a sincronizat cu mine și a zâmbit soarelui cu febră, urlete și pumni. Mno, am fost la doctor, am aflat baiurile și ne tratăm.

Deabea acum, însă, începe povestea mea. Draga mea vecină, un pic foarte însărcinată, mi-a făcut ceai vitaminzant și smoothie în timp ce urlătorul ei cel mare îi stătea lipit de picior și a fugit șontâc de mi-a cumpărat medicamente. Mama unui fost coleg de grădiniță de-al celui mare, sunată pe nepusă masă dimineața la 7, l-a dus și pe el la școală ca eu să nu ies din casă. Mama unui nou coleg de școală cu care abia am început să schimbăm cincizecișiopt de vorbe, fiind proaspăt bolindă și ea, a zis că mâine imi provoacă gâtul la un bol de supă de casă și ochiul cu un stick cu filme, iar cumnata mea și-a dat o întâlnire în pijamale mâine cu nepotul cel mare.

Măi, niciodată nu m-am simțit așa de bine bolnavă. Mi-am dat seama și ce mega proastă am fost până acum când spuneam că eu nu prea am prieteni și nici nu am nevoie de ei. Nu știu ce idee SF aveam eu despre prietenie, că trebuie să fie ceva conexiune specială, că trebuie investit timp, că să trebuie să te vezi des, că să ai interese comune și alte prostii din astea. De fapt era mult mai simplu de atât, era vorba de oameni cărora le pasă de tine destul cât să te ajute când ai nevoie, iar ce vine peste asta poate avea multe forme.

Fetele: mersi mult!

Șot: încă o dată îmi dau seama că lipsa ta ne oferă numai oportunități! Poți să mai stai un pic. Dar, numa un pic. Da?!?!?!