Un picuț de feedback, te rog!

Am să vă fac o mică confesiune: Urăsc feedbackul! Urăsc orice feedback care nu e de acord cu mine sau parțial de acord cu mine. Da, știu, suntem super agile și super maturi și super profi și super deschiși, dar să îți iei feedbackul și să ți-l bagi undeva! Serios, să ți-l bagi undeva, de nenorocit prost și nerecunoscător și plin de tâmpenii, idiot care s-a trezit să îmi caute mie nod în papură, eu care muncesc aici pe brânci toată ziua și tu habar nu ai ce fac eu și prin ce probleme trec și naiba să te ia și sper să crăpi, tu și feedbackul tău.

Ptiu, ce bine mă simt acum că am spus lucrurilor pe nume! Nu chiar urăsc feedbackul, dar asta e reacția mea normală la feedback. Când tu îmi spui că nu fac ceva bine, în 95% din cazuri în mintea mea se derulează la intensități diferite cuvinte de bine pentru tine. Și de ce ar fi altfel? Mă ataci. Îmi zici că nu fac ceva bine. Îmi lezezi încrederea în mine și te aștepți ca eu să fiu Zen și să te și pup la final? Nope, nici nu mă gândesc! Să mă apuc să îți dau și eu de la mine sau să îți explic ce prost ești? Am explicații la fiecare lucru pe care l-ai zis. HA!

Singurul lucru pe care am reușit să-l fac, în timp, e să încerc să tac parțial din gură și să dorm o noapte cu feedbackul primit. De obicei o noapte bună calmează amigdala ( nu aia din gât, ci aia din cap) și reușesc să pun armele jos, să mă gândesc că poate omul nu a vrut să îmi facă rău ci avea ceva valid de spus și să o iau un pic mai obiectiv. A doua zi putem relua discuția și scoatem ceva mai bun din ea sau măcar poți afla că și după ce am analizat ce ai zis, tot cred că am dreptate și tu chiar nu ai avut de lucru.

Luând un pas lateral și detașat de nebunia mea, mi-e teamă că știind cum funcționăm la primirea unui feedback constructiv, în momentul în care trebuie să dăm noi unul, îl învăluim în atâtea straturi de brânză, salată, cartofi, varză, maioneză și la final chiflă pufoasă, de nu se mai simte nimic din carnea de fund de coiot pe care voiam să o punem pe masă. Și plecăm bucuroși că am discutat problema și am scăpat de corvoadă, dar de fapt am făcut un mare nimic cu fundă roz.

Știți pe vreundeva vreo firmă în care principalul scop al HR-ului e să fie cel de păzitori ai unei culturi orientate spre creștere sănătoasă prin feedback sănătos? Adică să aibă săli capitonate, costume de sumo și arbitrii buni? M-aș angaja… poate învăț și eu să accept ușor că nu îs pita lumii.

 

 

 

 

4 Comments

  1. “Pentru început, voiam să îţi spun că apreciez mult ce faci. DAR: a, b, c şi d nu sunt bune. În general, proiectul asta a fost de kkt şi trebuie sa il refaci” :)))))))))))

    Like

Comments are closed.