Game over

Săptămâna trecută am scris o aiureala de postare despre tatuaje care a luat proporții epice.

A fost distribuită serios și a ajuns la zeci de mii de cititori. A fost chiar și copiata și postată de unii pe peretele lor fără să menționeze sursa.

Totul bine și frumos până când au venit comentariile. Am aflat că sunt proastă, frustată, că mănânc căcat, că mă cred specială și că sunt full of shit.

Mno, aceste vorbe m-au durut. Știu că pentru unii e normal să arunci cu injurii când ceva nu îți place, dar pentru mine nu prea. Mi-am dat seama că nu mă ține deloc. Mai mult, mi-am dat seama că nu poți blogări in mod public, dar numai așa pentru cei pe care îi cunoști și care își mențin bunul simț când au ceva de zis, deoarece când accidental scri ceva care e distribuit masiv, nu mai ești în cercul tău confortabil și ți-o iei. Nasol e că nici nu știu ce aș putea răspunde la asemenea vorbe, deoarece eu mă blochez total când dau de violență verbală.

Sunt prea panseluță pentru chestia asta. Dacă nu știu să răspund la astfel de reacții atunci am ce căuta pe aici prin lumea asta?, mă intreb eu.

Iau o pauză. Mă gândesc cum să revin sau cum să mă imunizez. Fac eu cumva 😉

5 Comments

  1. 1.bad buzz is still buzz. 2. Cainii latra ursul trece. 3. Nu moare caii cand vrea cainii:))) cred ca pe asta am ametit-o. Oricum, internautul roman nu stie prea multe si de abia asteapta o halca de carne sa si infinga coltii 🙂

    Like

  2. “Totul bine și frumos până când au venit comentariile. Am aflat că sunt proastă, frustată, că mănânc căcat, că mă cred specială și că sunt full of shit.” La modul cel mai serios m-am prapadit de ras. Iti recomand sa citesti Lorena Lupu -trollywood… Just for fun
    … Cred ca nu e nevoie sa fac aici o expunere despre ceea ce inseamna sa te expui in spatiul public virtual 🙂

    Like

  3. Am patit la fel pe LinkedIN, la primele reactii neconfirme cu asteptarile din capul meu, stergeam postarea. In faza 2, incercam sa conving pe fiecare in parte ca am cele mai bune intentii si sa invit la dialog si schimb de pareri – maxim fail!. In final, asteptarile mele erau cele gresite si am adoptat ceea ce in ciclism se numeste Rule #5 – “Harden the fuck up” – http://www.velominati.com/the-rules/

    Like

Comments are closed.