Marja de siguranță explicată unei tipe faine

O să vă spun o mică poveste despre o tipă, pe care o știu din auzite numai, care deși știe destul de multe despre project management, a mușcat-o binișor, ignorând simpla noțiune de marjă de siguranță.

Dacă nu vă zice nimic ce e marja de siguanță, ea e definită așa: ”Intervalul de timp cuprins intre data la care materialele sunt prevazute sa soseasca si data la care este efectiv nevoie de ele”.

Bun, acum povestea cu tipa:

Era odată o tipă, foarte faină de altfel, care își planifica săptămânal ce are de lucru în funcție de lunga ei lista de TO DO. Fiecare zi era planificată frumos în funcție de termenele limită și de dependințe, astfel încât să nu ajungă aproape niciodată să nu livreze sau să dea în stres maxim din cauza a prea mult de lucru. Nu era cea mai perfectă planificare și nu avea o marjă de eroare prea mare, dar în general îi ieșea treaba.

Într-o zi de mai, tipa noastră faină a avut un spor incredibil și și-a terminat TOT ce avea de lucru pe ziua respectivă în jumătate din timpul estimat. Așa că brusc s-a trezit cu trei ore libere. Se întâmpla că fix atunci era ziua lui Sir David Attenborough, a cărei fan era de mulți ani, așa că și-a zis că o să folosească o ora din cele trei ca să se relaxeze un pic. La un moment dat i-a sunat telefonul și la celălat capăt al firului era bona copilului ei întrebând-o la cât ajunge să ia copilul. Brusc tipa noastră și-a dat seama că s-a relaxat cam trei ore jumătate fără să își dea seama. Și-a zis că asta e și că Youtube-ul este clar locul unde orele merg să moară.

Toate bune și frumoase până a doua zi când s-a apucat de lucru. Și prima chestie de rezolvat, în loc să îi ia jumătate de oră i-a luat o oră. A doua chestie s-a transformat în multe telefoane de aliniat planetele până să obțină rezultatul dorit și din o oră s-a transformat în două. Apoi a sunat-o un prieten că e prin zonă și ar vrea să meargă la masă împreună, și deși ea nu avea timp de așa ceva, a zis da.

Acum părăsim tipa faină, care e tot faină, doar un pic nervoasă pe ea și revenim la marja de siguranță.

Marja de siguranță, aplicată pe managementul timpului personal și pe managementul taskurilor unei echipe ar zice ceva de genul ăsta: Ești super tare că ai terminat mai repede decât ai estimat, dar vezi tu, poate că următorul task o să îl termini mai târziu, așa că e foarte ok să iei o pauză mai lungă și să respiri, să dai un ping-pong, să mănânci o înghețată și să dai o tură de Youtube, dar după aia apucă-te de ce îți planificai să faci mâine căci lucrăm într-o meserie creativă și într-un mediu incert, bazăndu-ne pe cât am presupus că ar dura un task. Zâna norocoasă nu ne stă în fiecare zi pe umăr, așa că e păcat să ne distrăm bine azi și mâine să ne mâncăm unghiile.

Dacă vreți să citiți un pic mai mult și mai generic legat de subiect, încercați cu încredere: James Clear – Margin of safety