Respect? Se mai dă pe vreundeva?


Un vecin urlă la altul că iarba de la garajul lui nu a fost tunsă.

Un doctor se uită cu scârbă la un pacient care îi cere detalii despre tratament.

O mămicuță împinge un copil pe tobogan ca să se poată da al ei mai repede.

Un grup de liceeni scuipă semințe pe jos în jurul băncii pe care stau în parc.

O bătrânică e înjurată când îi cere unui domn să o lase să stea jos în autobuz.

Un tip e făcut poponar pentru că își exprimă o părere diferită de a susținătorului ei pe Facebook.

Un șofer înjură un pieton că trece strada.

Un copil își termină de băut sucul și aruncă sticla pe jos.

…..

Am ajuns la un punct în care respect e un cuvânt pe care îl folosim numai când cineva face un lucru ce ni se pare extraordinar și ne afișăm repede pe media postând cu litere mari ”RESPECT” și ne închinăm majestral.

Respect nu mai e să vorbești civilizat. Respect nu mai e să îți exprimi părerea fără să îl ataci pe celălalt. Respect nu mai e să nu îți bați joc de locul în care muncești și trăiești. Repect nu mai e să nu te bagi în față. Respect nu mai e să încerci să vezi și problemele celuilat. Respect nu mai e să nu îți lași gunoiul peste tot. Respect nu mai e să te comporți cu alții cum ai aștepta să se comporte ei cu tine. Respect nu mai e să nu vezi lumea împărțită în ierarhii de sclavi și superiori. Respect nu mai e să nu chinui animale numai pentru că poți. Respect nu mai e să te respecți pe tine și să nu faci toate rahaturile astea care te duc mai jos decât pe o nevertebrată.

Respectul mai e pe vreundeva?

Că eu nu îl mai văd de mult de când ne-am prins în cursa eliberării noastre spre a fi”cool”, a spune cuvinte dure, a fi direct chiar dacă jignești, a sparge normele, a nu respecta regulile, a avea tupeu, a-ți face să-ți fie bine ție…numai ție…

6 Comments

  1. Sunt perfect deacord draga mea, insa subscriu la ce a spus si Anca. Putem fi mult mai constructivi incurajand decat criticand. In acelasi timp iti inteleg necazul pentru ca stiu cum e sa stai dupa accident 4 ore sa astepti la urgente iar cand vine vremea sa iti faca un amarat de ecograf pune mana pe tine si te trimite acasa, in sictir, ca nu ai nimic. Sau sa te ia pe sus o asistenta ca nu faci copilu sa taca. Sau sa vezi nu doar tinerii aruncand gunoaie pe strada ci chiar batrani de la care ai pretentia ca au trecut prin viata, sau ca dintr-un bloc de peste 20 de apartamente cel mai batran e cel care scoate tomberoanele de gunoi la poarta, de fiecare data, iar cei tineri nu au nici macar bunul simt sa le bage inapoi. Multe din astea au existat probabil de cand lumea, in toate epocile au fost si mai buni sai mai “putini buni”. Daca ii judecam nu suntem mai buni ca ei, le avem si noi pe ale noastre: cel putin o data parcat “neregulamentar”, cel putin odata “barfit” vecini sau alte “cunostinte”, tot forme de “lipsa de respect” sunt si astea, nu crezi?

    Like

    1. Andreea, nu lua ad literam exemplele mele, ca si cand exclud pe altele, sunt numai niste exemple generice, nu spun nimic despre anumiti oameni.
      Nu consider ca a-mi spune un of e judecat. E numai un of, ia-l asa.

      Like

  2. De regulă vedem și contabilizăm chestiile care ne deranjează. Cele bune țin de normalitate și ca atare le observăm mai greu. Asta deși există și se întîmplă.
    Eu înclin să cred că dacă toți, dar absolut toți cei cîte milioane om mai trăi pe aici ne-am comporta ca în exemplele date de tine, chiar am fi o țară de nelocuit.

    Like

  3. Subsciu. Doar ca aleg sa caut forme de respect si sa vorbesc despre ele. De exemplu despre respectul aratat la ghiseu de o tanti care si-a dat interesul si mi-a descurcat itele si m-a indrumat corect un pic peste ce i se specifica probabil in fisa postului. De nenea de pe ambulanta care s-a purtat foarte omeneste. De medicul gasit vineri seara la plesneala dar care s-a comportat cald, respectuos si foarte profi in acelasi timp. De politistul care a venit sa vada daca poate fi de folos cu ceva si care chiar a pus mana sa rezolve concret. De seful meu care ne trateza cu respect si pe care evident si eu il respect. De colegii cu care am aceeasi relatie de respect si de aceea imi place unde lucrez chiar daca nu exista fima perfecta. De tanti care ma ajuta la curatenie si care uneori aduce mere sau o legatura de patrunjel din gradina, care aduce pustiului meu cadou de ziua lui. De educatoarea de la gradinita care suna sa vada cum se simte copilul cand e acasa bolnav. Si as putea continua.
    E formula pe care am gasit-o pentru a-mi asigura o oarecare igiena mentala. Asta intr-o lume in care nu mai poti avea incerdere intr-un mester, in care mecanicul te intarzie etern cu reparatia masinii daca nu te duci sa faci scandal, in care gasesti gunoi pus langa ghena si asa mai departe. Nu ignor aspectele astea dar daca nu pot face ceva concret, punctual, eficient prefer sa le popularizez pe celelalte. Asta e faza in care sunt acum. Nu stiu ce va fi maine.

    Like

    1. Anca, ma bucur ca ai atatea exemple bune si cred ca e bine sa le promovam, Numai mi-e teama ca se pierd in marea celor ne-bune caci nici nu sunt vazute de cei care ar putea invata ceva.

      Nu stiu insa, cum putem schimba cele ne-bune, caci de multe ori ne e teama sau jena sa intervenim civilizat si frumos, mai bine ignoram…

      Liked by 1 person

Comments are closed.