Cum să dresezi un dragon

Să presupunem că dragii de copilași sunt niște dragoni mititei și plini de viață, pregătiți pentru aventură și echipați cu toată curiozitatea din lume. În plus de asta nu le e frică de nimic și sunt magneți de distracție de orice fel, chiar și de cea cu riscuri. De fapt nici nu știu ce e  ăla un risc. Acest cuvânt lipsește din limba dragonească.

Să presupunem că mămicile dragoni nu mai sunt de mult dragoni aventuroși ci au devenit niște hipopotami precauți și mult prea deranjați de orice rază de soare.

Cum dresează un hipopotam un dragon?

În 4 pași simplii!

Pasul 1: Se duce dragonul în parc pentru a se putea distra la maximum într-un mediu propice socializării dragonice și hipopotamice.

Pasul 2 are două variațiuni după tipul de hipopotam, după cum urmează:

Pasul 2 la hipopotamul agitat: Se urmărește copilul peste tot și se exclamă de nenumărabile ori: Nu pe tobogan că pici de acolo. Nu la nisip că te murdărești. Nu așa de tare pe hintă că poți să cazi. Nu te tăvăli prin iarbă că poate sunt căpușe. Nu mai alerga că transpiri. Nu lua jucăria celuilalt copil că și tu ai acasă la fel și nu te joci niciodată cu el. Nu urca pe tobogan prin față că nu poți. Să te ții bine cu mâna să nu cazi…

Pasul 2 la hipopotamul obosit: Se trântește hipopotamul pe bancă. Se dă drumul copilului la joacă și se urlă la răstimpi: NU te mai da pe roată așa că o să cazi. NU te mai da că o să cazi. Hai la mine să văd dacă nu ai transpirat. Măi, nu mai alerga așa de tare că o să cazi. Îți spun eu că o să cazi. Nu te cățăra așa pe tobogan că o să cazi. Nu mai alerga, de câte ori să strig după tine?

Pasul 3: Se amenință dragonul dacă nu își corectează comportamentul. Nu te mai aduc în parc niciodată! Nu îți mai cumpăr nimic când plecăm acasă! Lasă că o sa ajungem noi la doctor dacă te lovești! Stai să vezi dacă îi zic la taicăt-o că nu mă asculți…

Evident dragonul e dragon și toate amenințările și NU-urile îi cam trec pe lângă urechi, iar singurul lui interes e să se distreze. Așa că, da, pică, se lovește și vine alergând la hipopotam pentru alinare. Atunci hipopotamul glorios aplică pasul 4.

Pasul 4: Gata! Acum plecăm acasă. Eu nu te mai aduc în parc!

Și așa dragonii plini de flăcări devin dragoni plini de fum și apoi devin dragoni perfect dresați și apoi le dispar aripile și apoi le pică solzii și apoi le pică ghearele și apoi devin roz și apoi devin hipopotami fericiți la casele lor hipopotămești ancorate bine în pământ, fără riscuri și fără aventuri.

Nope, hipopotamii NU zboară!

 

2 Comments

  1. Hahahahahahaha, uitasem ce funny esti. Vezi, daca mi-am descarcat Feisbuc, acu’ nu mai citesc bloguri, numa’… feisbuci. Uite, daca lucrurile continua asa, in loc sa urlu in rastimpi, o sa ma las complet absorbita de gaura neagra numita Feisbuc si cand piticania va veni urland, cu sange curgand din nas, pac urc o poza cu el sa vada bunicii ce nepot viteaz au. Traiasca Feisbuc, dragonii si mama lor, Daenarys. Pardon, Ruxandra 😛

    Like

Comments are closed.