Clujenii și buricul civilizației

Am auzit azi o super băbuță spunând unei alte băbuțe mai tinerele așa:

Dragă, eu vin din Câmpia Turzii. Și acolo erau oameni civilizați, dar așa ca în Cluj eu nu am mai văzut. Poți merge oriunde în țară și nu găsești așa civilizație.

Le-am depășit repede înainte să îmi curgă o lacrimă. Cred că clujenii erau de fapt ”cei mai viteji și cei mai drepți dintre traci”, nu dacii!

Nu știu care sunt standardele de civilizație ale bătrânicilor din Grigorescu, cel mai fițos cartier din oraș, dar curățenia nu intră în ele. Civilizația, cred că începe de la cum te porți după ce ai pus piciorul afară din casă și primul semn al lipsei ei este ce lași după tine pe stradă.

  1. De la blocul meu până la Profi Grigo, parcurg cam 500-700m prin spatele blocurilor. Am numărat azi dimineață 25 de rahați de câine plantați frumos pe marginea trotuarului pe lângă spațiul verde, care e frumos îngrădit cu graduri, nu cumva să fugă iarba sau să se cace câinii în ea. Săptămâna trecută era unul gigantic în mijlocul parcului de copii.
  2. La intrarea doi din Polus, azi dimineață, era o tanti cu o paletă care răzuia în draci niște pete albe. Prima dată am crezut că blestemul rahaților a ajuns și la Polus, dar de data asta pasările sunt de vină. Ei bine, nu. Era gumă de mestecat aruncată pe jos. De la intrarea respectivă până la mașina mea parcată în primul rând, m-am uitat pe jos și am rămas șocată. Din 10 în 10 cm pe toate direcțiile era plin de urme albe de gumă de mestecat. Mi-am zis ca nu se poate, sigur nu e gumă, până am călcat în una și m-am lămurit.
  3. Ieri când duceam gunoiul, am trecut, în drum spre tomberoane, pe lângă un coș de gunoi mic din acela pus pe stâlp. Știți ce era la baza stâlpului? Ditamai punga de gunoi menajer, lăsată de un ditamai puturosul căruia îi e lene să se miște până la tomberon.

No? Ce ziceți? Suntem leagănul civilizației sau nu?