Code Review-ul la evrei, indieni, englezi și români

După mulți ani de când nu am mai scris măcar 20 linii de cod funcționale, mă gândeam zilele astea ce fain ar fi să mă întorc la munca mea de bază. Și stăteam eu așa și îmi închipuiam ce minunat, ce simplu, ce creativ, ce distractiv și cât de elegant e să vezi rapid și direct efectul muncii tale. Mda, nu aș putea începe ca (super duper)Senior developer unde rămăsesem acum vreo 6 ani, dar aș putea măcar reîncepe ca Developer. Aș avea multe de învățat, dar recuperez eu cumva că nu s-a schimbat lumea de atunci, nu?

Acuma vă zic ceva, dar nu săriți la mine că gândesc strâmb și nu vă dați ochii peste cap ca și când voi nu știți ce e aia mândrie sau instinct de supraviețuire la locul de muncă. Mi-ar face cumva Code review colegi cărora le-am fost nu de mult Team lead sau care sunt cu mulțiiii ani mai mici ca mine și au deja au mai multă experiență tehnică? Ha ha, ho ho, ce dixtracție, ce miștoooooo.

Când am început să lucrez în corporație pe un proiect serios și eram mai la începuturi îmi făceau Code Review colegii din UK care erau, în mod surprinzător pentru mine, evrei și indieni. Tipul evreu cu care lucram și care era strălucit ca inteligență nu avea deloc răbdare de asemenea prostii și dădea o geană rapidă numai să se asigure că logica e bună, în rest făceai și tu ce puteai. Colegul indian avea probabil un sindrom de tipul ”Codul meu, copilul meu” și când făceai vreun task prin zona lui pornea Team Viewer-ul și îți lingea codul linie cu linie. Rescria ce nu îi plăcea, cu tine ca spectator și după aia salva frumos peste codul tău. No, ăștia erau un duo minunat de extreme. Indianul mă înnebunea că nu accepta decât cum vroia el, evreul mă înnebunea că nu mă învăța nimic nou. Deja nu îmi plăcea treaba asta cu Code review-ul, părea sau pierdere de vreme sau durere maximă.

După aia m-am mutat la o firmă cu niște englezi englezi. Erau toți super Jedi și tu îi rugai frumos de tot și insistent să îți facă un Code review, evident atunci când măriile lor aveau timp pentru țăranii de pe lângă castel. Și când făceau Code review cuvintele nu le erau tocmai prietenoase, iar expresiile nu erau tocmai încurajatoare. Dacă insistai că modul în care ai decis tu să faci e mai bun din varii motive, atunci nu încercau să te convingă cu argumente de contrariul, ci te lăsau în pace. Când codul tău o bucta și trebuia să pice un cap, se retrăgeau grațios și nu își asumau nicio responsabilitate. Doar era codul tău și tu ai vrut să aplici metode noi. No, ăștia m-au dezgustat groaznic. Te loveau în mândria ta de developer bunicel, tare de tot.

Și după asta am ajuns într-o firmă de români români care au priceput că scopul activității de review e de a învăța unii de la alții, că încă o pereche de ochi face codul frumos și că nu s-a născut nimeni cu piatra filosofală în poală. Din păcate în firma asta deja nu mai scriam cod. Deși știu teoria, mie tot mi se strânge stomacul la gândul unui Code review.

Aceeași senzație de copil tras de urechi o am și când minunatul meu Soț vine și aruncă o geană pe ce scriu și mă mai corectează. O fi ceva și din fragedă pruncie, legat de școală sau teme sau note? Habar nu am….

Acestea fiind spuse, aveți mare grijă cum îi terorizați pe cei de lângă voi! Poate se gândesc că nu sunt buni de developeri și vă treziți cu ei pe cap ca manajeri! 😛

 

PS: Nu nația face Code review-ul bun, ci omul și cultura organizațională! Asta în caz că vă gândeați deja la stereotipii.

 

 

 

One Comment

  1. Am ramas si eu cu sechele de la code review desi ultima data cand am scris cod a fost tot cam acum 6 ani. Cel mai tare la treaba asta era un austriac. Mare domn si minte luminata. Am invatat foarte mult de la el.
    Daca ar fi sa ma reprofilez, nu stiu daca m-as intoarce la cod. Nu cred ca mai am nervi pt asa ceva.

    Like

Comments are closed.